Ce înseamnă affidare în Italiană?
Care este sensul cuvântului affidare în Italiană? Articolul explică semnificația completă, pronunția împreună cu exemple bilingve și instrucțiuni despre cum să utilizați affidare în Italiană.
Cuvântul affidare din Italiană înseamnă a încredința (ceva cuiva), a plasa, a atribui, a avea încredere, a externaliza, a atribui, a încredința, a încredința, a încredința, a încredința, a lăsa în grija, a supune atenției, a lăsa în grija, a încredința, a plasa, a încredința consiliului de administrație, a încredința, a încredința, a încredința. Pentru a afla mai multe, consultați detaliile de mai jos.
Semnificația cuvântului affidare
a încredința (ceva cuiva)
(verb tranzitiv: Verb a cărui acțiune se răsfrânge direct asupra unui obiect, construindu-se cu ajutorul complementului direct: a deschide geamul (geamul fiind complementul direct). Pentru a verifica dacă un verb este sau nu tranzitiv, i se pune întrebarea pe cine?, ce?. Ce deschid? Ce citesc? Pe cine întreb?) Rachel ha affidato i biglietti a Brian, consapevole che in mano sua sarebbero andati persi. |
a plasaverbo transitivo o transitivo pronominale (verb tranzitiv: Verb a cărui acțiune se răsfrânge direct asupra unui obiect, construindu-se cu ajutorul complementului direct: a deschide geamul (geamul fiind complementul direct). Pentru a verifica dacă un verb este sau nu tranzitiv, i se pune întrebarea pe cine?, ce?. Ce deschid? Ce citesc? Pe cine întreb?) I Ferguson hanno affidato i figli a vari parenti e sono andati in vacanza. |
a atribuiverbo transitivo o transitivo pronominale (ceva cuiva) (verb tranzitiv: Verb a cărui acțiune se răsfrânge direct asupra unui obiect, construindu-se cu ajutorul complementului direct: a deschide geamul (geamul fiind complementul direct). Pentru a verifica dacă un verb este sau nu tranzitiv, i se pune întrebarea pe cine?, ce?. Ce deschid? Ce citesc? Pe cine întreb?) L'insegnante di storia spesso assegna una gran quantità di compiti per casa. Profesorul de istorie atribuie frecvent volume imense de teme. |
a avea încredere
(locuțiune verbală: Grup de cuvinte cu înțeles unitar care conține în mod necesar un verb și are valoarea morfologică a unui verb. Exemple: a băga în seamă, a sta de vorbă, a-și aduce aminte.) Il capo mi ha affidato questo compito, e devo vedere di farlo bene. |
a externaliza
(verb tranzitiv: Verb a cărui acțiune se răsfrânge direct asupra unui obiect, construindu-se cu ajutorul complementului direct: a deschide geamul (geamul fiind complementul direct). Pentru a verifica dacă un verb este sau nu tranzitiv, i se pune întrebarea pe cine?, ce?. Ce deschid? Ce citesc? Pe cine întreb?) |
a atribui, a încredințaverbo transitivo o transitivo pronominale (o sarcină) (verb tranzitiv: Verb a cărui acțiune se răsfrânge direct asupra unui obiect, construindu-se cu ajutorul complementului direct: a deschide geamul (geamul fiind complementul direct). Pentru a verifica dacă un verb este sau nu tranzitiv, i se pune întrebarea pe cine?, ce?. Ce deschid? Ce citesc? Pe cine întreb?) Il supervisore di Sarah le assegnò il compito di scrivere la newsletter dell'azienda. Superiorul lui Sarah i-a atribuit sarcina de a scrie buletinul informativ al companiei. |
a încredințaverbo transitivo o transitivo pronominale (verb tranzitiv: Verb a cărui acțiune se răsfrânge direct asupra unui obiect, construindu-se cu ajutorul complementului direct: a deschide geamul (geamul fiind complementul direct). Pentru a verifica dacă un verb este sau nu tranzitiv, i se pune întrebarea pe cine?, ce?. Ce deschid? Ce citesc? Pe cine întreb?) Ti affido la cura dei miei figli, nel caso non ritornassi dalla missione. Îți las în grijă copiii mei, în cazul în care nu mă voi întoarce din misiune. |
a încredințaverbo transitivo o transitivo pronominale (o sarcină) (verb tranzitiv: Verb a cărui acțiune se răsfrânge direct asupra unui obiect, construindu-se cu ajutorul complementului direct: a deschide geamul (geamul fiind complementul direct). Pentru a verifica dacă un verb este sau nu tranzitiv, i se pune întrebarea pe cine?, ce?. Ce deschid? Ce citesc? Pe cine întreb?) Prima di trasferirmi all'estero ho affidato i miei beni a mio cugino. |
a încredințaverbo transitivo o transitivo pronominale (verb tranzitiv: Verb a cărui acțiune se răsfrânge direct asupra unui obiect, construindu-se cu ajutorul complementului direct: a deschide geamul (geamul fiind complementul direct). Pentru a verifica dacă un verb este sau nu tranzitiv, i se pune întrebarea pe cine?, ce?. Ce deschid? Ce citesc? Pe cine întreb?) Affido la mia vita a te. Îmi încredințez viața în mâinile tale. |
a lăsa în grijaverbo transitivo o transitivo pronominale (locuțiune verbală: Grup de cuvinte cu înțeles unitar care conține în mod necesar un verb și are valoarea morfologică a unui verb. Exemple: a băga în seamă, a sta de vorbă, a-și aduce aminte.) Posso lasciarti le chiavi per il caso che succeda qualcosa? Pot să-mi las cheile în grija ta, în caz că se întâmplă ceva? |
a supune atenției
(locuțiune verbală: Grup de cuvinte cu înțeles unitar care conține în mod necesar un verb și are valoarea morfologică a unui verb. Exemple: a băga în seamă, a sta de vorbă, a-și aduce aminte.) La questione va ora affidata alla commissione per le case popolari per un esame conclusivo. Această problemă trebuie acum supusă atenției comisiei pentru locuințe, ca să fie discutată. |
a lăsa în grijaverbo transitivo o transitivo pronominale (locuțiune verbală: Grup de cuvinte cu înțeles unitar care conține în mod necesar un verb și are valoarea morfologică a unui verb. Exemple: a băga în seamă, a sta de vorbă, a-și aduce aminte.) Ho dato a loro le chiavi di casa per la settimana. Săptămâna asta i-am încredințat ei cheile casei. |
a încredințaverbo transitivo o transitivo pronominale (verb tranzitiv: Verb a cărui acțiune se răsfrânge direct asupra unui obiect, construindu-se cu ajutorul complementului direct: a deschide geamul (geamul fiind complementul direct). Pentru a verifica dacă un verb este sau nu tranzitiv, i se pune întrebarea pe cine?, ce?. Ce deschid? Ce citesc? Pe cine întreb?) Il carico è stato consegnato allo spedizioniere merci. Încărcătura i-a fost încredințată transportatorului. |
a plasaverbo transitivo o transitivo pronominale (verb tranzitiv: Verb a cărui acțiune se răsfrânge direct asupra unui obiect, construindu-se cu ajutorul complementului direct: a deschide geamul (geamul fiind complementul direct). Pentru a verifica dacă un verb este sau nu tranzitiv, i se pune întrebarea pe cine?, ce?. Ce deschid? Ce citesc? Pe cine întreb?) Gli assistenti sociali hanno affidato il bambino ad una famiglia adottiva. Asistenții sociali au plasat copilul într-o familie adoptivă. |
a încredința consiliului de administrațieverbo transitivo o transitivo pronominale (expresie: Grup de mai multe cuvinte care nu sunt suficient sudate cât să formeze o locuțiune, exprimând în mod concis o idee: a se lua cu mâinile de păr, Nu mai spune!.) |
a încredințaverbo transitivo o transitivo pronominale (verb tranzitiv: Verb a cărui acțiune se răsfrânge direct asupra unui obiect, construindu-se cu ajutorul complementului direct: a deschide geamul (geamul fiind complementul direct). Pentru a verifica dacă un verb este sau nu tranzitiv, i se pune întrebarea pe cine?, ce?. Ce deschid? Ce citesc? Pe cine întreb?) Il sergente ha affidato il comando della squadra al caporale. Sergentul a lăsat în seama caporalului comanda echipajului. |
a încredințaverbo transitivo o transitivo pronominale (verb tranzitiv: Verb a cărui acțiune se răsfrânge direct asupra unui obiect, construindu-se cu ajutorul complementului direct: a deschide geamul (geamul fiind complementul direct). Pentru a verifica dacă un verb este sau nu tranzitiv, i se pune întrebarea pe cine?, ce?. Ce deschid? Ce citesc? Pe cine întreb?) Affidai il mio gatto a mia madre quando ero all'estero. |
a încredințaverbo transitivo o transitivo pronominale (verb tranzitiv: Verb a cărui acțiune se răsfrânge direct asupra unui obiect, construindu-se cu ajutorul complementului direct: a deschide geamul (geamul fiind complementul direct). Pentru a verifica dacă un verb este sau nu tranzitiv, i se pune întrebarea pe cine?, ce?. Ce deschid? Ce citesc? Pe cine întreb?) La corte affidò il bambino alle cure dello zio. |
Să învățăm Italiană
Așa că acum că știți mai multe despre semnificația lui affidare în Italiană, puteți afla cum să le utilizați prin exemplele selectate și cum să citiți-le. Și nu uitați să învățați cuvintele asociate pe care vi le sugerăm. Site-ul nostru web se actualizează constant cu cuvinte noi și exemple noi, astfel încât să puteți căuta semnificațiile altor cuvinte pe care nu le cunoașteți în Italiană.
Cuvinte înrudite cu affidare
Cuvintele actualizate pentru Italiană
Știi despre Italiană
Italiană (italiano) este o limbă romanică și este vorbită de aproximativ 70 de milioane de oameni, dintre care majoritatea trăiesc în Italia. Italiana folosește alfabetul latin. Literele J, K, W, X și Y nu există în alfabetul italian standard, dar încă apar în cuvintele împrumutate din italiană. Italiana este a doua cea mai vorbită în Uniunea Europeană, cu 67 de milioane de vorbitori (15% din populația UE) și este vorbită ca a doua limbă de 13,4 milioane de cetățeni ai UE (3%). Italiana este principala limbă de lucru a Sfântului Scaun, servind drept lingua franca în ierarhia romano-catolică. Un eveniment important care a contribuit la răspândirea limbii italiene a fost cucerirea și ocuparea Italiei de către Napoleon la începutul secolului al XIX-lea. Această cucerire a stimulat unificarea Italiei câteva decenii mai târziu și a împins limba limbii italiene. Italiana a devenit o limbă folosită nu numai între secretari, aristocrați și curțile italiene, ci și de către burghezie.