Ce înseamnă traînant în Franceză?
Care este sensul cuvântului traînant în Franceză? Articolul explică semnificația completă, pronunția împreună cu exemple bilingve și instrucțiuni despre cum să utilizați traînant în Franceză.
Cuvântul traînant din Franceză înseamnă cu trenă, târâit, târșâit, a hoinări, a se mocăi, a rămâne în urmă, a se moșmondi, a se codi, a-și petrece timpul, a trage mâța de coadă, a hoinări, a trândăvi, a se ține după, a târî, a trage, a căra / a lua (pe cineva) cu sine, a târâi, a târî, a atârna, a trândăvi, a zăbovi, a trena, a nu o vrea nimeni, a nu îl vrea nimeni, a amâna, a tărăgăna, a se târâi, a-și face de lucru, a sta nefolosit, a pierde timpul, a irosi timpul, a pierde vremea, a mătura pământul, a circula, a trage după sine, a se înhăita, a se cățăra, a se plimba, a trage, a sta uitat, a târî, a sta, a trage de timp, a trândăvi, a se distra cu, a se juca cu, a dormita, a hoinări, a dura mult, a amâna, a lenevi, a se prosti, a trage, a târî, a târșâi, a pierde timpul, a târșâi, a-și târî picioarele, a duce departe, a târșâi picioarele, a târșâi picioarele, târșâit. Pentru a afla mai multe, consultați detaliile de mai jos.
Semnificația cuvântului traînant
cu trenă(rochii) (locuțiune adjectivală: Grup de cuvinte cu valoare de adjectiv: de seamă, de bună credință, plin de sine.) La jupe traînante de la robe de Karen ramassait toute la poussière derrière elle. |
târâitadjectif (pas, démarche,...) (adjectiv: Arată însușirea unui obiect sau a unei ființe, acordându-se în gen și număr cu acestea: floare mirositoare, copii deștepți.) |
târșâitadjectif (allure, pas) (adjectiv: Arată însușirea unui obiect sau a unei ființe, acordându-se în gen și număr cu acestea: floare mirositoare, copii deștepți.) |
a hoinăriverbe intransitif (verb intranzitiv: Verb a cărui acțiune nu se răsfrânge în mod direct asupra unui obiect și care necesită un complement indirect în construcție: a pleca , a merge. Dacă un verb nu susține continuarea la o întrebare de genul pe cine?, ce? atunci nu poate fi urmat de un complement direct, deci este intranzitiv.) Il y a toujours des jeunes qui traînent en bas de l'immeuble. |
a se mocăi
(: Verbele reflexive sunt însoțite de pronume reflexive care nu pot fi înlocuite cu pronume personale sau cu substantive în același caz: a se ruga, a se bucura, a se mira, a se gândi, a-și da seama . Pronumele reflexive care însoțesc verbul sunt mă/te/se/ne/vă/se.) |
a rămâne în urmăverbe intransitif (locuțiune verbală: Grup de cuvinte cu înțeles unitar care conține în mod necesar un verb și are valoarea morfologică a unui verb. Exemple: a băga în seamă, a sta de vorbă, a-și aduce aminte.) Randall traînait à cause de son pied blessé, et ne pouvait pas suivre le groupe. |
a se moșmondi, a se codiverbe intransitif (agir avec lenteur) (: Verbele reflexive sunt însoțite de pronume reflexive care nu pot fi înlocuite cu pronume personale sau cu substantive în același caz: a se ruga, a se bucura, a se mira, a se gândi, a-și da seama . Pronumele reflexive care însoțesc verbul sunt mă/te/se/ne/vă/se.) Elle n'avait envie de rien faire alors elle a traîné toute la journée. Nu simțea să facă nimic anume, așa că s-a moșmondit toată ziua. |
a-și petrece timpul(familier) (cu prietenii) (locuțiune verbală: Grup de cuvinte cu înțeles unitar care conține în mod necesar un verb și are valoarea morfologică a unui verb. Exemple: a băga în seamă, a sta de vorbă, a-și aduce aminte.) Pourquoi tu ne viens pas à la maison pour traîner un peu ? |
a trage mâța de coadă
(expresie verbală: Grup de mai multe cuvinte care nu sunt suficient sudate cât să formeze o locuțiune, exprimând în mod concis o idee: a se lua cu mâinile de păr, a se da de-a dura, a se face luntre și punte.) Je ne peux pas traîner, à regarder la télé : je dois travailler. L'élève paresseux traînait au lieu de faire ses devoirs. |
a hoinăriverbe intransitif (verb intranzitiv: Verb a cărui acțiune nu se răsfrânge în mod direct asupra unui obiect și care necesită un complement indirect în construcție: a pleca , a merge. Dacă un verb nu susține continuarea la o întrebare de genul pe cine?, ce? atunci nu poate fi urmat de un complement direct, deci este intranzitiv.) C'est embêtant quand les jeunes traînent à l'arrêt de bus et intimident les clients. |
a trândăviverbe intransitif (verb intranzitiv: Verb a cărui acțiune nu se răsfrânge în mod direct asupra unui obiect și care necesită un complement indirect în construcție: a pleca , a merge. Dacă un verb nu susține continuarea la o întrebare de genul pe cine?, ce? atunci nu poate fi urmat de un complement direct, deci este intranzitiv.) Le samedi, j'aime bien traîner à la maison plutôt que sortir. |
a se ține dupăverbe intransitif (: Verbele reflexive sunt însoțite de pronume reflexive care nu pot fi înlocuite cu pronume personale sau cu substantive în același caz: a se ruga, a se bucura, a se mira, a se gândi, a-și da seama . Pronumele reflexive care însoțesc verbul sunt mă/te/se/ne/vă/se.) |
a târî, a trageverbe transitif (tirer sur le sol) (verb tranzitiv: Verb a cărui acțiune se răsfrânge direct asupra unui obiect, construindu-se cu ajutorul complementului direct: a deschide geamul (geamul fiind complementul direct). Pentru a verifica dacă un verb este sau nu tranzitiv, i se pune întrebarea pe cine?, ce?. Ce deschid? Ce citesc? Pe cine întreb?) Cynthia a traîné l'énorme chaise jusque dans sa chambre. Cynthia a târât scaunul cel mare la ea în cameră. |
a căra / a lua (pe cineva) cu sineverbe transitif (figuré) (verb tranzitiv: Verb a cărui acțiune se răsfrânge direct asupra unui obiect, construindu-se cu ajutorul complementului direct: a deschide geamul (geamul fiind complementul direct). Pentru a verifica dacă un verb este sau nu tranzitiv, i se pune întrebarea pe cine?, ce?. Ce deschid? Ce citesc? Pe cine întreb?) Si tu traînes ton fils à l'église, il va t'en vouloir. |
a târâi, a târîverbe transitif (verb tranzitiv: Verb a cărui acțiune se răsfrânge direct asupra unui obiect, construindu-se cu ajutorul complementului direct: a deschide geamul (geamul fiind complementul direct). Pentru a verifica dacă un verb este sau nu tranzitiv, i se pune întrebarea pe cine?, ce?. Ce deschid? Ce citesc? Pe cine întreb?) |
a atârnaverbe intransitif (toucher le sol) (verb intranzitiv: Verb a cărui acțiune nu se răsfrânge în mod direct asupra unui obiect și care necesită un complement indirect în construcție: a pleca , a merge. Dacă un verb nu susține continuarea la o întrebare de genul pe cine?, ce? atunci nu poate fi urmat de un complement direct, deci este intranzitiv.) Je ne savais pas que mon écharpe traînait par terre. Maintenant, elle est sale. Șoferul nu știa că toba de eșapament atârna pe jos. |
a trândăvi
(verb intranzitiv: Verb a cărui acțiune nu se răsfrânge în mod direct asupra unui obiect și care necesită un complement indirect în construcție: a pleca , a merge. Dacă un verb nu susține continuarea la o întrebare de genul pe cine?, ce? atunci nu poate fi urmat de un complement direct, deci este intranzitiv.) Amy a traîné toute la journée. Amy trândăvea toată ziua. |
a zăbovi
(verb intranzitiv: Verb a cărui acțiune nu se răsfrânge în mod direct asupra unui obiect și care necesită un complement indirect în construcție: a pleca , a merge. Dacă un verb nu susține continuarea la o întrebare de genul pe cine?, ce? atunci nu poate fi urmat de un complement direct, deci este intranzitiv.) Après les cours, rentre directement à la maison et ne traîne pas ! |
a trenaverbe intransitif (verb intranzitiv: Verb a cărui acțiune nu se răsfrânge în mod direct asupra unui obiect și care necesită un complement indirect în construcție: a pleca , a merge. Dacă un verb nu susține continuarea la o întrebare de genul pe cine?, ce? atunci nu poate fi urmat de un complement direct, deci este intranzitiv.) |
a nu o vrea nimeni, a nu îl vrea nimeni
(expresie: Grup de mai multe cuvinte care nu sunt suficient sudate cât să formeze o locuțiune, exprimând în mod concis o idee: a se lua cu mâinile de păr, Nu mai spune!.) |
a amâna, a tărăgăna
(verb tranzitiv: Verb a cărui acțiune se răsfrânge direct asupra unui obiect, construindu-se cu ajutorul complementului direct: a deschide geamul (geamul fiind complementul direct). Pentru a verifica dacă un verb este sau nu tranzitiv, i se pune întrebarea pe cine?, ce?. Ce deschid? Ce citesc? Pe cine întreb?) Au lieu de faire ses devoirs, Dan traînait et attendait jusqu'à la dernière minute. În loc să-și termine temele, Dan a amânat (or: a tărăgănat) și a așteptat până în ultimul moment. |
a se târâiverbe intransitif (: Verbele reflexive sunt însoțite de pronume reflexive care nu pot fi înlocuite cu pronume personale sau cu substantive în același caz: a se ruga, a se bucura, a se mira, a se gândi, a-și da seama . Pronumele reflexive care însoțesc verbul sunt mă/te/se/ne/vă/se.) Le projet a rencontré des difficultés inattendues et il traîne en ce moment. |
a-și face de lucru
(expresie: Grup de mai multe cuvinte care nu sunt suficient sudate cât să formeze o locuțiune, exprimând în mod concis o idee: a se lua cu mâinile de păr, Nu mai spune!.) Mon mari traîne dans le garage, je n'ai pas la moindre idée de ce qu'il y fabrique. |
a sta nefolositverbe intransitif (locuțiune verbală: Grup de cuvinte cu înțeles unitar care conține în mod necesar un verb și are valoarea morfologică a unui verb. Exemple: a băga în seamă, a sta de vorbă, a-și aduce aminte.) Quel dommage, tous ces livres qui traînent au grenier et que personne ne lit ! |
a pierde timpul, a irosi timpul, a pierde vremeaverbe intransitif (familier) (locuțiune verbală: Grup de cuvinte cu înțeles unitar care conține în mod necesar un verb și are valoarea morfologică a unui verb. Exemple: a băga în seamă, a sta de vorbă, a-și aduce aminte.) Le patron n'aime pas que les gens traînent quand ils devraient travailler. |
a mătura pământulverbe intransitif (trenă) (locuțiune verbală: Grup de cuvinte cu înțeles unitar care conține în mod necesar un verb și are valoarea morfologică a unui verb. Exemple: a băga în seamă, a sta de vorbă, a-și aduce aminte.) La jupe de la robe de Sally traînait par terre. Trena rochiei lungi a lui Sally mătura pământul. |
a circulaverbe intransitif (virus) (verb intranzitiv: Verb a cărui acțiune nu se răsfrânge în mod direct asupra unui obiect și care necesită un complement indirect în construcție: a pleca , a merge. Dacă un verb nu susține continuarea la o întrebare de genul pe cine?, ce? atunci nu poate fi urmat de un complement direct, deci este intranzitiv.) Il y a une méchante épidémie de grippe qui traîne. |
a trage după sineverbe transitif (verb tranzitiv: Verb a cărui acțiune se răsfrânge direct asupra unui obiect, construindu-se cu ajutorul complementului direct: a deschide geamul (geamul fiind complementul direct). Pentru a verifica dacă un verb este sau nu tranzitiv, i se pune întrebarea pe cine?, ce?. Ce deschid? Ce citesc? Pe cine întreb?) L'avion traînait une large banderole. Avionul trăgea după sine un banner mare. |
a se înhăita
(: Verbele reflexive sunt însoțite de pronume reflexive care nu pot fi înlocuite cu pronume personale sau cu substantive în același caz: a se ruga, a se bucura, a se mira, a se gândi, a-și da seama . Pronumele reflexive care însoțesc verbul sunt mă/te/se/ne/vă/se.) Il traîne avec les mauvaises personnes. S-a înhăitat cu cine nu trebuie. |
a se cățăra(par terre) (plante agățătoare) (: Verbele reflexive sunt însoțite de pronume reflexive care nu pot fi înlocuite cu pronume personale sau cu substantive în același caz: a se ruga, a se bucura, a se mira, a se gândi, a-și da seama . Pronumele reflexive care însoțesc verbul sunt mă/te/se/ne/vă/se.) Le tuyau d'arrosage traînait du devant du jardin jusqu'à l'arrière. |
a se plimba(familier) (verb pronominal : Verbele pronominale sunt verbe însoțite de pronumele reflexiv care are înțeles de sine stătător și poate fi înlocuit printr-un pronume personal sau substantiv în același caz. Pronumele reflexive care însoțesc verbul sunt mă/te/se/ne/vă/se. Exemple: a se îmbrăca, a se spăla, a-și zice . Ele permit dublarea pronumelui cu forma sa accentuată: a se spăla pe sine.) |
a trageverbe transitif (verb tranzitiv: Verb a cărui acțiune se răsfrânge direct asupra unui obiect, construindu-se cu ajutorul complementului direct: a deschide geamul (geamul fiind complementul direct). Pentru a verifica dacă un verb este sau nu tranzitiv, i se pune întrebarea pe cine?, ce?. Ce deschid? Ce citesc? Pe cine întreb?) |
a sta uitat(familier) (locuțiune verbală: Grup de cuvinte cu înțeles unitar care conține în mod necesar un verb și are valoarea morfologică a unui verb. Exemple: a băga în seamă, a sta de vorbă, a-și aduce aminte.) Tu as dit que tu tondrais la pelouse mais tu n'as fait que flemmarder aujourd'hui. L'adolescent a choisi de passer la plus grande partie de la journée à flemmarder. |
a târî
(verb tranzitiv: Verb a cărui acțiune se răsfrânge direct asupra unui obiect, construindu-se cu ajutorul complementului direct: a deschide geamul (geamul fiind complementul direct). Pentru a verifica dacă un verb este sau nu tranzitiv, i se pune întrebarea pe cine?, ce?. Ce deschid? Ce citesc? Pe cine întreb?) Paul tira un cerf qu'il avait abattu jusqu'à son camion. Paul a târât căprioara pe care a împușcat-o în camionul lui. |
a sta
(verb intranzitiv: Verb a cărui acțiune nu se răsfrânge în mod direct asupra unui obiect și care necesită un complement indirect în construcție: a pleca , a merge. Dacă un verb nu susține continuarea la o întrebare de genul pe cine?, ce? atunci nu poate fi urmat de un complement direct, deci este intranzitiv.) Nous allons attendre ici jusqu'à ce que le groupe arrive. |
a trage de timpverbe intransitif (locuțiune verbală: Grup de cuvinte cu înțeles unitar care conține în mod necesar un verb și are valoarea morfologică a unui verb. Exemple: a băga în seamă, a sta de vorbă, a-și aduce aminte.) |
a trândăviverbe intransitif (verb intranzitiv: Verb a cărui acțiune nu se răsfrânge în mod direct asupra unui obiect și care necesită un complement indirect în construcție: a pleca , a merge. Dacă un verb nu susține continuarea la o întrebare de genul pe cine?, ce? atunci nu poate fi urmat de un complement direct, deci este intranzitiv.) |
a se distra cu, a se juca cu(familier) (: Verbele reflexive sunt însoțite de pronume reflexive care nu pot fi înlocuite cu pronume personale sau cu substantive în același caz: a se ruga, a se bucura, a se mira, a se gândi, a-și da seama . Pronumele reflexive care însoțesc verbul sunt mă/te/se/ne/vă/se.) |
a dormita(familier) (verb intranzitiv: Verb a cărui acțiune nu se răsfrânge în mod direct asupra unui obiect și care necesită un complement indirect în construcție: a pleca , a merge. Dacă un verb nu susține continuarea la o întrebare de genul pe cine?, ce? atunci nu poate fi urmat de un complement direct, deci este intranzitiv.) |
a hoinăriverbe intransitif (familier) (verb intranzitiv: Verb a cărui acțiune nu se răsfrânge în mod direct asupra unui obiect și care necesită un complement indirect în construcție: a pleca , a merge. Dacă un verb nu susține continuarea la o întrebare de genul pe cine?, ce? atunci nu poate fi urmat de un complement direct, deci este intranzitiv.) |
a dura mult
(verb intranzitiv: Verb a cărui acțiune nu se răsfrânge în mod direct asupra unui obiect și care necesită un complement indirect în construcție: a pleca , a merge. Dacă un verb nu susține continuarea la o întrebare de genul pe cine?, ce? atunci nu poate fi urmat de un complement direct, deci este intranzitiv.) D'accord, je vais t'aider. Tu penses que ça prendra longtemps ? Bine, te ajut. Crezi că va dura mult? |
a amânaverbe intransitif (verb tranzitiv: Verb a cărui acțiune se răsfrânge direct asupra unui obiect, construindu-se cu ajutorul complementului direct: a deschide geamul (geamul fiind complementul direct). Pentru a verifica dacă un verb este sau nu tranzitiv, i se pune întrebarea pe cine?, ce?. Ce deschid? Ce citesc? Pe cine întreb?) |
a lenevi
(verb intranzitiv: Verb a cărui acțiune nu se răsfrânge în mod direct asupra unui obiect și care necesită un complement indirect în construcție: a pleca , a merge. Dacă un verb nu susține continuarea la o întrebare de genul pe cine?, ce? atunci nu poate fi urmat de un complement direct, deci este intranzitiv.) |
a se prosti(faire n'importe quoi) (: Verbele reflexive sunt însoțite de pronume reflexive care nu pot fi înlocuite cu pronume personale sau cu substantive în același caz: a se ruga, a se bucura, a se mira, a se gândi, a-și da seama . Pronumele reflexive care însoțesc verbul sunt mă/te/se/ne/vă/se.) Travaille un peu au lieu de faire l'imbécile. |
a trageverbe transitif (despre ceva greu) (verb tranzitiv: Verb a cărui acțiune se răsfrânge direct asupra unui obiect, construindu-se cu ajutorul complementului direct: a deschide geamul (geamul fiind complementul direct). Pentru a verifica dacă un verb este sau nu tranzitiv, i se pune întrebarea pe cine?, ce?. Ce deschid? Ce citesc? Pe cine întreb?) Dan traînait son sac à dos lourd partout où il allait. |
a târî, a târșâiverbe transitif (verb tranzitiv: Verb a cărui acțiune se răsfrânge direct asupra unui obiect, construindu-se cu ajutorul complementului direct: a deschide geamul (geamul fiind complementul direct). Pentru a verifica dacă un verb este sau nu tranzitiv, i se pune întrebarea pe cine?, ce?. Ce deschid? Ce citesc? Pe cine întreb?) On va pousser (or: traîner) cette lourde étagère au lieu de la porter. |
a pierde timpulverbe intransitif (expresie verbală: Grup de mai multe cuvinte care nu sunt suficient sudate cât să formeze o locuțiune, exprimând în mod concis o idee: a se lua cu mâinile de păr, a se da de-a dura, a se face luntre și punte.) Jim a paressé toute la journée au lieu de travailler. |
a târșâi
(verb tranzitiv: Verb a cărui acțiune se răsfrânge direct asupra unui obiect, construindu-se cu ajutorul complementului direct: a deschide geamul (geamul fiind complementul direct). Pentru a verifica dacă un verb este sau nu tranzitiv, i se pune întrebarea pe cine?, ce?. Ce deschid? Ce citesc? Pe cine întreb?) |
a-și târî picioarele
(expresie: Grup de mai multe cuvinte care nu sunt suficient sudate cât să formeze o locuțiune, exprimând în mod concis o idee: a se lua cu mâinile de păr, Nu mai spune!.) |
a duce departe
(verb tranzitiv: Verb a cărui acțiune se răsfrânge direct asupra unui obiect, construindu-se cu ajutorul complementului direct: a deschide geamul (geamul fiind complementul direct). Pentru a verifica dacă un verb este sau nu tranzitiv, i se pune întrebarea pe cine?, ce?. Ce deschid? Ce citesc? Pe cine întreb?) |
a târșâi picioarele
(locuțiune verbală: Grup de cuvinte cu înțeles unitar care conține în mod necesar un verb și are valoarea morfologică a unui verb. Exemple: a băga în seamă, a sta de vorbă, a-și aduce aminte.) Le vieil homme est parti en traînant les pieds. |
a târșâi picioarele
(locuțiune verbală: Grup de cuvinte cu înțeles unitar care conține în mod necesar un verb și are valoarea morfologică a unui verb. Exemple: a băga în seamă, a sta de vorbă, a-și aduce aminte.) L'homme blessé quitta la pièce en traînant les pieds. |
târșâit
(substantiv neutru: Desemnează în general obiecte și se deosebește prin faptul că la singular se numără ca un substantiv masculin, iar la plural ca un substantiv feminin: un creion, două creioane, un obiect, două obiecte, un articol, două articole.) La vieille dame traversait la rue d'un pas traînant (or: en traînant les pieds). |
Să învățăm Franceză
Așa că acum că știți mai multe despre semnificația lui traînant în Franceză, puteți afla cum să le utilizați prin exemplele selectate și cum să citiți-le. Și nu uitați să învățați cuvintele asociate pe care vi le sugerăm. Site-ul nostru web se actualizează constant cu cuvinte noi și exemple noi, astfel încât să puteți căuta semnificațiile altor cuvinte pe care nu le cunoașteți în Franceză.
Cuvinte înrudite cu traînant
Cuvintele actualizate pentru Franceză
Știi despre Franceză
Franceză (le français) este o limbă romanică. La fel ca italiană, portugheză și spaniolă, provine din latină populară, folosită cândva în Imperiul Roman. O persoană sau o țară francofonă poate fi numită „francofon”. Franceza este limba oficială în 29 de țări. Franceza este a patra cea mai vorbită limbă maternă din Uniunea Europeană. Franceza ocupă locul al treilea în UE, după engleză și germană, și este a doua limbă cea mai predată după engleză. Majoritatea populației de limbă franceză a lumii trăiește în Africa, cu aproximativ 141 de milioane de africani din 34 de țări și teritorii care pot vorbi franceza ca primă sau a doua limbă. Franceza este a doua cea mai vorbită limbă în Canada, după engleză, și ambele sunt limbi oficiale la nivel federal. Este prima limbă a 9,5 milioane de oameni sau 29% și a doua limbă a 2,07 milioane de oameni sau 6% din întreaga populație a Canadei. Spre deosebire de alte continente, franceza nu are popularitate în Asia. În prezent, nicio țară din Asia nu recunoaște franceza ca limbă oficială.