Ce înseamnă chez în Franceză?
Care este sensul cuvântului chez în Franceză? Articolul explică semnificația completă, pronunția împreună cu exemple bilingve și instrucțiuni despre cum să utilizați chez în Franceză.
Cuvântul chez din Franceză înseamnă la, în grija, printre, la, adresată lui, via, la, casă, acasă, de acasă, care se duce acasă, casă, a veni acasă, a trece pe la cineva, brutărie, a conduce, al dracu' de, a invita, căruia îi e dor de casă, obligat să stea în casă, care nu e în elementul lui, spre casă, de acasă, de baștină, acasă, de acasă, Casă, dulce casă., noapte petrecută la un prieten, amanet, petrecere, chioșc cu hot-dog, casă părintească, casa ta / voastră, salon de coafură, birou la domiciliu, sistem audio-video cu ecran tv mare, cabinet medical, petrecere în pijamale, a pleca acasă, a pleca de acasă, a face pe cineva să se simtă ca acasă, a se simți ca acasă, a avea un cont la, a te face să te simți binevenit, a sta acasă, a se simți confortabil, a se simți în largul său, a se simți ca acasă, a ajunge acasă, a vizita, a locui la, a trece pe la cineva, a rămâne acasă, a petrece noaptea la cineva acasă, a trece pe la cineva, a vizita, a face escală, a trece pe la cineva, de minori, acasă, la ușa vecină, bine ai venit!, referință, zona / vecinătatea ta, pustnic, zarzavagiu, a se întoarce acasă, a avea un cont la, a merge, a lucra în cadrul, consemnat, reținut, vecinătate, proximitate, a prinde (la public), a da buzna, a distribui pliante, a împărți pliante, a vizita, acasă, a duce cu mașina, în vizită, tură, fugă, colț de lume, concediu petrecut acasă, a cumpăra, a invita acasă. Pentru a afla mai multe, consultați detaliile de mai jos.
Semnificația cuvântului chez
lapréposition (entreprise) (prepoziție: Exprimă raporturi sintactice de dependență între părțile unei propoziții: pe, pentru, despre.) John travaille chez IBM, où il est directeur de marketing. John lucrează la IBM, unde e director de marketing. |
în grija
(locuțiune prepozițională: Grup de cuvinte care împreună au valoare de prepoziție: în fața, pe deasupra.) L'enfant est avec son oncle pendant que ses parents sont en vacances. |
printrepréposition (prepoziție: Exprimă raporturi sintactice de dependență între părțile unei propoziții: pe, pentru, despre.) Leur musique est populaire parmi (or: chez) les étudiants. Muzica lor este populară printre studenți. |
lapréposition (cont) (prepoziție: Exprimă raporturi sintactice de dependență între părțile unei propoziții: pe, pentru, despre.) Nous sommes clients à la Citibank depuis des années. |
adresată lui(correspondance) (adjectiv: Arată însușirea unui obiect sau a unei ființe, acordându-se în gen și număr cu acestea: floare mirositoare, copii deștepți.) Envoyez le paquet « chez Jeremy Walters », s'il vous plaît. |
via(sur une enveloppe) (pe plicuri) (prepoziție: Exprimă raporturi sintactice de dependență între părțile unei propoziții: pe, pentru, despre.) Tu peux envoyer une lettre chez ma mère : elle me la fera parvenir. |
lapréposition (galicism, folosit uneori ironic) (prepoziție: Exprimă raporturi sintactice de dependență între părțile unei propoziții: pe, pentru, despre.) |
casă
(substantiv feminin: Desemnează ființe de sex feminin sau obiecte de parte femeiască: femeie, casă, plajă.) Sa maison est toujours pleine de bruit et de bonne humeur. Gospodăria lui este mereu plină de zarvă și de bucurie. |
acasă
(adverb: Determină sensul unui verb, al unui adjectiv sau al unui alt adverb, arătând locul, timpul, cauza, modul, scopul: acolo, devreme, mereu.) Rentrons à la maison (or: Rentrons). Hai să mergem acasă. |
de acasăadverbe (locuțiune adjectivală: Grup de cuvinte cu valoare de adjectiv: de seamă, de bună credință, plin de sine.) À l'étranger, c'est bien de trouver un journal de chez soi de temps à autres. |
care se duce acasă(voyage) (locuțiune adjectivală: Grup de cuvinte cu valoare de adjectiv: de seamă, de bună credință, plin de sine.) |
casă
(substantiv feminin: Desemnează ființe de sex feminin sau obiecte de parte femeiască: femeie, casă, plajă.) Il y a trois salles de bains dans leur nouvelle maison. Casa lor cea nouă are trei băi. |
a veni acasă
(locuțiune verbală: Grup de cuvinte cu înțeles unitar care conține în mod necesar un verb și are valoarea morfologică a unui verb. Exemple: a băga în seamă, a sta de vorbă, a-și aduce aminte.) Et tu rentres tout de suite après les cours, jeune homme ! |
a trece pe la cineva
(expresie verbală: Grup de mai multe cuvinte care nu sunt suficient sudate cât să formeze o locuțiune, exprimând în mod concis o idee: a se lua cu mâinile de păr, a se da de-a dura, a se face luntre și punte.) |
brutărie
(substantiv feminin: Desemnează ființe de sex feminin sau obiecte de parte femeiască: femeie, casă, plajă.) J'ai demandé à George de faire une halte à la boulangerie pour acheter une miche. L-am rugat pe George să se oprească la brutărie și să cumpere o pâine. |
a conduce
(verb tranzitiv: Verb a cărui acțiune se răsfrânge direct asupra unui obiect, construindu-se cu ajutorul complementului direct: a deschide geamul (geamul fiind complementul direct). Pentru a verifica dacă un verb este sau nu tranzitiv, i se pune întrebarea pe cine?, ce?. Ce deschid? Ce citesc? Pe cine întreb?) Je vais accompagner ma mère au magasin. |
al dracu' de(familier, jeune) (argou, vulgar) Erin court une heure tous les jours, alors elle est grave musclée. |
a invita(des personnes) (verb tranzitiv: Verb a cărui acțiune se răsfrânge direct asupra unui obiect, construindu-se cu ajutorul complementului direct: a deschide geamul (geamul fiind complementul direct). Pentru a verifica dacă un verb este sau nu tranzitiv, i se pune întrebarea pe cine?, ce?. Ce deschid? Ce citesc? Pe cine întreb?) Nous avons du monde à dîner demain. |
căruia îi e dor de casă
(expresie: Grup de mai multe cuvinte care nu sunt suficient sudate cât să formeze o locuțiune, exprimând în mod concis o idee: a se lua cu mâinile de păr, Nu mai spune!.) Laura a toujours voulu rentrer chez elle depuis qu'elle a quitté la maison. ⓘCette phrase n'est pas une traduction de la phrase originale. De când îl cunosc, John se comportă ca o persoană căruia îi este dor de casă. |
obligat să stea în casă
(adjectiv: Arată însușirea unui obiect sau a unei ființe, acordându-se în gen și număr cu acestea: floare mirositoare, copii deștepți.) |
care nu e în elementul luiadverbe (figuré) (adjectiv: Arată însușirea unui obiect sau a unei ființe, acordându-se în gen și număr cu acestea: floare mirositoare, copii deștepți.) Le jeune homme, qui venait d'une petite ville, ne s'est pas senti chez lui à New York. |
spre casălocution adverbiale |
de acasă, de baștinălocution adverbiale (locuțiune adjectivală: Grup de cuvinte cu valoare de adjectiv: de seamă, de bună credință, plin de sine.) La vie qu'elle menait chez elle en Australie manquait à Doris. |
acasăadverbe (adverb: Determină sensul unui verb, al unui adjectiv sau al unui alt adverb, arătând locul, timpul, cauza, modul, scopul: acolo, devreme, mereu.) J'ai laissé mon portefeuille chez moi. |
de acasălocution adverbiale Il commençait à neiger et j'étais encore à une heure de chez moi. |
Casă, dulce casă.
(expresie: Grup de mai multe cuvinte care nu sunt suficient sudate cât să formeze o locuțiune, exprimând în mod concis o idee: a se lua cu mâinile de păr, Nu mai spune!.) |
noapte petrecută la un prieten
(expresie: Grup de mai multe cuvinte care nu sunt suficient sudate cât să formeze o locuțiune, exprimând în mod concis o idee: a se lua cu mâinile de păr, Nu mai spune!.) Les garçons font une soirée pyjama chez Chris. |
amanet(magazin) (substantiv neutru: Desemnează în general obiecte și se deosebește prin faptul că la singular se numără ca un substantiv masculin, iar la plural ca un substantiv feminin: un creion, două creioane, un obiect, două obiecte, un articol, două articole.) |
petrecerenom féminin (substantiv feminin: Desemnează ființe de sex feminin sau obiecte de parte femeiască: femeie, casă, plajă.) Nous sommes allés à une fête hier. Je n'ai pas pu dormir car les voisins faisaient une soirée et ont fait du bruit. |
chioșc cu hot-dog
(substantiv neutru: Desemnează în general obiecte și se deosebește prin faptul că la singular se numără ca un substantiv masculin, iar la plural ca un substantiv feminin: un creion, două creioane, un obiect, două obiecte, un articol, două articole.) |
casă părinteascălocution adverbiale (substantiv feminin: Desemnează ființe de sex feminin sau obiecte de parte femeiască: femeie, casă, plajă.) |
casa ta / voastră
(substantiv feminin: Desemnează ființe de sex feminin sau obiecte de parte femeiască: femeie, casă, plajă.) C'est ta maison : tu es chez toi. |
salon de coafură
(substantiv neutru: Desemnează în general obiecte și se deosebește prin faptul că la singular se numără ca un substantiv masculin, iar la plural ca un substantiv feminin: un creion, două creioane, un obiect, două obiecte, un articol, două articole.) |
birou la domiciliunom masculin (substantiv neutru: Desemnează în general obiecte și se deosebește prin faptul că la singular se numără ca un substantiv masculin, iar la plural ca un substantiv feminin: un creion, două creioane, un obiect, două obiecte, un articol, două articole.) Elle a fermé la porte de son bureau chez elle pour ne plus entendre le bruit des enfants. |
sistem audio-video cu ecran tv mare
(substantiv neutru: Desemnează în general obiecte și se deosebește prin faptul că la singular se numără ca un substantiv masculin, iar la plural ca un substantiv feminin: un creion, două creioane, un obiect, două obiecte, un articol, două articole.) |
cabinet medical
(substantiv neutru: Desemnează în general obiecte și se deosebește prin faptul că la singular se numără ca un substantiv masculin, iar la plural ca un substantiv feminin: un creion, două creioane, un obiect, două obiecte, un articol, două articole.) |
petrecere în pijamale
(substantiv feminin: Desemnează ființe de sex feminin sau obiecte de parte femeiască: femeie, casă, plajă.) Les garçons font une soirée pyjama chez Chris. |
a pleca acasă
(locuțiune verbală: Grup de cuvinte cu înțeles unitar care conține în mod necesar un verb și are valoarea morfologică a unui verb. Exemple: a băga în seamă, a sta de vorbă, a-și aduce aminte.) La fête est finie, il est l'heure de rentrer. |
a pleca de acasăverbe intransitif (locuțiune verbală: Grup de cuvinte cu înțeles unitar care conține în mod necesar un verb și are valoarea morfologică a unui verb. Exemple: a băga în seamă, a sta de vorbă, a-și aduce aminte.) À dix-sept ans, elle est partie de chez elle pour aller à l'université dans une autre province. |
a face pe cineva să se simtă ca acasă
(expresie: Grup de mai multe cuvinte care nu sunt suficient sudate cât să formeze o locuțiune, exprimând în mod concis o idee: a se lua cu mâinile de păr, Nu mai spune!.) |
a se simți ca acasă
(expresie: Grup de mai multe cuvinte care nu sunt suficient sudate cât să formeze o locuțiune, exprimând în mod concis o idee: a se lua cu mâinile de păr, Nu mai spune!.) Entrez, je vous en prie, et faites comme chez vous. |
a avea un cont la
(locuțiune verbală: Grup de cuvinte cu înțeles unitar care conține în mod necesar un verb și are valoarea morfologică a unui verb. Exemple: a băga în seamă, a sta de vorbă, a-și aduce aminte.) J'ai un compte chez Lloyds. |
a te face să te simți binevenitlocution verbale Un repas chaud me fait sentir chez moi quand je rentre du travail. |
a sta acasă
(locuțiune verbală: Grup de cuvinte cu înțeles unitar care conține în mod necesar un verb și are valoarea morfologică a unui verb. Exemple: a băga în seamă, a sta de vorbă, a-și aduce aminte.) Je suis resté chez moi aujourd'hui car je ne me sentais pas bien. |
a se simți confortabil, a se simți în largul său, a se simți ca acasăverbe pronominal (expresie verbală: Grup de mai multe cuvinte care nu sunt suficient sudate cât să formeze o locuțiune, exprimând în mod concis o idee: a se lua cu mâinile de păr, a se da de-a dura, a se face luntre și punte.) C'est un village très accueillant : je m'y sens à l'aise (or: je m'y sens chez moi). |
a ajunge acasă
(expresie: Grup de mai multe cuvinte care nu sunt suficient sudate cât să formeze o locuțiune, exprimând în mod concis o idee: a se lua cu mâinile de păr, Nu mai spune!.) Je viens juste d'arriver du travail. |
a vizitaverbe intransitif (verb tranzitiv: Verb a cărui acțiune se răsfrânge direct asupra unui obiect, construindu-se cu ajutorul complementului direct: a deschide geamul (geamul fiind complementul direct). Pentru a verifica dacă un verb este sau nu tranzitiv, i se pune întrebarea pe cine?, ce?. Ce deschid? Ce citesc? Pe cine întreb?) Si tu passes chez moi (or: à la maison) plus tard, on peut faire nos devoirs ensemble. |
a locui la
(verb intranzitiv: Verb a cărui acțiune nu se răsfrânge în mod direct asupra unui obiect și care necesită un complement indirect în construcție: a pleca , a merge. Dacă un verb nu susține continuarea la o întrebare de genul pe cine?, ce? atunci nu poate fi urmat de un complement direct, deci este intranzitiv.) George vit chez sa mère parce qu'il n'a pas encore les moyens de louer un appartement. |
a trece pe la cineva
(locuțiune verbală: Grup de cuvinte cu înțeles unitar care conține în mod necesar un verb și are valoarea morfologică a unui verb. Exemple: a băga în seamă, a sta de vorbă, a-și aduce aminte.) Peter est passé plus tôt dans l'après-midi. |
a rămâne acasăverbe intransitif (locuțiune verbală: Grup de cuvinte cu înțeles unitar care conține în mod necesar un verb și are valoarea morfologică a unui verb. Exemple: a băga în seamă, a sta de vorbă, a-și aduce aminte.) Avec cette grippe, vous feriez mieux de rester chez vous pour ne pas propager les microbes. |
a petrece noaptea la cineva acasălocution verbale (expresie verbală: Grup de mai multe cuvinte care nu sunt suficient sudate cât să formeze o locuțiune, exprimând în mod concis o idee: a se lua cu mâinile de păr, a se da de-a dura, a se face luntre și punte.) |
a trece pe la cineva
(expresie verbală: Grup de mai multe cuvinte care nu sunt suficient sudate cât să formeze o locuțiune, exprimând în mod concis o idee: a se lua cu mâinile de păr, a se da de-a dura, a se face luntre și punte.) |
a vizita
(verb tranzitiv: Verb a cărui acțiune se răsfrânge direct asupra unui obiect, construindu-se cu ajutorul complementului direct: a deschide geamul (geamul fiind complementul direct). Pentru a verifica dacă un verb este sau nu tranzitiv, i se pune întrebarea pe cine?, ce?. Ce deschid? Ce citesc? Pe cine întreb?) Quand j'irai en ville, il faudra que je fasse un saut chez mes parents. |
a face escalălocution verbale (avion) (locuțiune verbală: Grup de cuvinte cu înțeles unitar care conține în mod necesar un verb și are valoarea morfologică a unui verb. Exemple: a băga în seamă, a sta de vorbă, a-și aduce aminte.) |
a trece pe la cineva
(locuțiune verbală: Grup de cuvinte cu înțeles unitar care conține în mod necesar un verb și are valoarea morfologică a unui verb. Exemple: a băga în seamă, a sta de vorbă, a-și aduce aminte.) Matilda adore passer chez ses amis à l'improviste. |
de minori
(locuțiune adjectivală: Grup de cuvinte cu valoare de adjectiv: de seamă, de bună credință, plin de sine.) |
acasă(avec verbes "rentrer, revenir,…") (adverb: Determină sensul unui verb, al unui adjectiv sau al unui alt adverb, arătând locul, timpul, cauza, modul, scopul: acolo, devreme, mereu.) Steve nous a ramenés chez nous après la fête. |
la ușa vecină
|
bine ai venit!
(expresie: Grup de mai multe cuvinte care nu sunt suficient sudate cât să formeze o locuțiune, exprimând în mod concis o idee: a se lua cu mâinile de păr, Nu mai spune!.) Ici, on ne fait pas de cérémonies, alors fais comme chez toi ! |
referință
(substantiv feminin: Desemnează ființe de sex feminin sau obiecte de parte femeiască: femeie, casă, plajă.) J'ai une commission pour toutes les personnes référées (or: envoyées) qui s'inscrivent. |
zona / vecinătatea tanom masculin (substantiv feminin: Desemnează ființe de sex feminin sau obiecte de parte femeiască: femeie, casă, plajă.) |
pustnic
(substantiv masculin: Desemnează ființe de sex masculin sau obiecte de parte bărbătească: băiat, ban, munte.) |
zarzavagiu
(substantiv masculin: Desemnează ființe de sex masculin sau obiecte de parte bărbătească: băiat, ban, munte.) |
a se întoarce acasă
(expresie: Grup de mai multe cuvinte care nu sunt suficient sudate cât să formeze o locuțiune, exprimând în mod concis o idee: a se lua cu mâinile de păr, Nu mai spune!.) Lisa avait passé cinq ans à l'étranger et avait hâte de rentrer (or: de rentrer chez elle). |
a avea un cont la
(locuțiune verbală: Grup de cuvinte cu înțeles unitar care conține în mod necesar un verb și are valoarea morfologică a unui verb. Exemple: a băga în seamă, a sta de vorbă, a-și aduce aminte.) |
a merge(+ lieu, ville, pays masculin) (verb intranzitiv: Verb a cărui acțiune nu se răsfrânge în mod direct asupra unui obiect și care necesită un complement indirect în construcție: a pleca , a merge. Dacă un verb nu susține continuarea la o întrebare de genul pe cine?, ce? atunci nu poate fi urmat de un complement direct, deci este intranzitiv.) Je vais à Londres cet été. // Robert va au marché tous les samedi matin. Merg în Londra vara asta. Anne a mers în Italia în vacanța de anul trecut. Robert merge la piață în fiecare sâmbătă dimineață. |
a lucra în cadrul(dans une entreprise) (verb intranzitiv: Verb a cărui acțiune nu se răsfrânge în mod direct asupra unui obiect și care necesită un complement indirect în construcție: a pleca , a merge. Dacă un verb nu susține continuarea la o întrebare de genul pe cine?, ce? atunci nu poate fi urmat de un complement direct, deci este intranzitiv.) |
consemnat, reținut(pe motive de bătrânețe sau boală) (adjectiv: Arată însușirea unui obiect sau a unei ființe, acordându-se în gen și număr cu acestea: floare mirositoare, copii deștepți.) L'association livre des repas et des vivres aux personnes isolées comme les personnes âgées malades. |
vecinătate, proximitatenom masculin (figuré) (substantiv feminin: Desemnează ființe de sex feminin sau obiecte de parte femeiască: femeie, casă, plajă.) |
a prinde (la public)(idei) (verb intranzitiv: Verb a cărui acțiune nu se răsfrânge în mod direct asupra unui obiect și care necesită un complement indirect în construcție: a pleca , a merge. Dacă un verb nu susține continuarea la o întrebare de genul pe cine?, ce? atunci nu poate fi urmat de un complement direct, deci este intranzitiv.) Ses idées ont fait écho chez son auditoire d'universitaires. |
a da buzna
(expresie: Grup de mai multe cuvinte care nu sunt suficient sudate cât să formeze o locuțiune, exprimând în mod concis o idee: a se lua cu mâinile de păr, Nu mai spune!.) |
a distribui pliante, a împărți pliante
(expresie verbală: Grup de mai multe cuvinte care nu sunt suficient sudate cât să formeze o locuțiune, exprimând în mod concis o idee: a se lua cu mâinile de păr, a se da de-a dura, a se face luntre și punte.) |
a vizita
(verb tranzitiv: Verb a cărui acțiune se răsfrânge direct asupra unui obiect, construindu-se cu ajutorul complementului direct: a deschide geamul (geamul fiind complementul direct). Pentru a verifica dacă un verb este sau nu tranzitiv, i se pune întrebarea pe cine?, ce?. Ce deschid? Ce citesc? Pe cine întreb?) |
acasăpréposition (adverb: Determină sensul unui verb, al unui adjectiv sau al unui alt adverb, arătând locul, timpul, cauza, modul, scopul: acolo, devreme, mereu.) On va chez moi ou chez toi ? Mergem la mine sau la tine? |
a duce cu mașina(în expresie) (expresie verbală: Grup de mai multe cuvinte care nu sunt suficient sudate cât să formeze o locuțiune, exprimând în mod concis o idee: a se lua cu mâinile de păr, a se da de-a dura, a se face luntre și punte.) Mulțumesc că m-ai dus cu mașina. Nu aș fi ajuns la timp dacă nu erai tu. |
în vizită(invités) Nous avons des amis chez nous ce week-end. Ne vin niște prieteni în vizită săptămâna viitoare. |
tură, fugă
(substantiv feminin: Desemnează ființe de sex feminin sau obiecte de parte femeiască: femeie, casă, plajă.) |
colț de lume(zonă geografică) (substantiv neutru: Desemnează în general obiecte și se deosebește prin faptul că la singular se numără ca un substantiv masculin, iar la plural ca un substantiv feminin: un creion, două creioane, un obiect, două obiecte, un articol, două articole.) J'espère que tout va bien par chez toi. |
concediu petrecut acasă
(substantiv neutru: Desemnează în general obiecte și se deosebește prin faptul că la singular se numără ca un substantiv masculin, iar la plural ca un substantiv feminin: un creion, două creioane, un obiect, două obiecte, un articol, două articole.) |
a cumpăraverbe transitif (verb tranzitiv: Verb a cărui acțiune se răsfrânge direct asupra unui obiect, construindu-se cu ajutorul complementului direct: a deschide geamul (geamul fiind complementul direct). Pentru a verifica dacă un verb este sau nu tranzitiv, i se pune întrebarea pe cine?, ce?. Ce deschid? Ce citesc? Pe cine întreb?) Nous achetons nos légumes chez l'Indien. Ne cumpărăm legumele de la magazinele indiene tradiționale. |
a invita acasălocution verbale (expresie verbală: Grup de mai multe cuvinte care nu sunt suficient sudate cât să formeze o locuțiune, exprimând în mod concis o idee: a se lua cu mâinile de păr, a se da de-a dura, a se face luntre și punte.) |
Să învățăm Franceză
Așa că acum că știți mai multe despre semnificația lui chez în Franceză, puteți afla cum să le utilizați prin exemplele selectate și cum să citiți-le. Și nu uitați să învățați cuvintele asociate pe care vi le sugerăm. Site-ul nostru web se actualizează constant cu cuvinte noi și exemple noi, astfel încât să puteți căuta semnificațiile altor cuvinte pe care nu le cunoașteți în Franceză.
Cuvinte înrudite cu chez
Cuvintele actualizate pentru Franceză
Știi despre Franceză
Franceză (le français) este o limbă romanică. La fel ca italiană, portugheză și spaniolă, provine din latină populară, folosită cândva în Imperiul Roman. O persoană sau o țară francofonă poate fi numită „francofon”. Franceza este limba oficială în 29 de țări. Franceza este a patra cea mai vorbită limbă maternă din Uniunea Europeană. Franceza ocupă locul al treilea în UE, după engleză și germană, și este a doua limbă cea mai predată după engleză. Majoritatea populației de limbă franceză a lumii trăiește în Africa, cu aproximativ 141 de milioane de africani din 34 de țări și teritorii care pot vorbi franceza ca primă sau a doua limbă. Franceza este a doua cea mai vorbită limbă în Canada, după engleză, și ambele sunt limbi oficiale la nivel federal. Este prima limbă a 9,5 milioane de oameni sau 29% și a doua limbă a 2,07 milioane de oameni sau 6% din întreaga populație a Canadei. Spre deosebire de alte continente, franceza nu are popularitate în Asia. În prezent, nicio țară din Asia nu recunoaște franceza ca limbă oficială.