Ce înseamnă invidia în Italiană?

Care este sensul cuvântului invidia în Italiană? Articolul explică semnificația completă, pronunția împreună cu exemple bilingve și instrucțiuni despre cum să utilizați invidia în Italiană.

Cuvântul invidia din Italiană înseamnă invidie, invidios, gelos, invidie, a invidia, a râvni la, a invidia, a invidia, a purta pică pentru, a invidia, verde de invidie, mort de invidie, invidia de penis, a face pe cineva să moară de invidie, copt de, mort de, invidios. Pentru a afla mai multe, consultați detaliile de mai jos.

Ascultă pronunția

Semnificația cuvântului invidia

invidie

sostantivo femminile

(substantiv feminin: Desemnează ființe de sex feminin sau obiecte de parte femeiască: femeie, casă, plajă.)
John provò una forte invidia quando il suo collega ottenne la promozione a cui aspirava lui.

invidios, gelos

(adjectiv: Arată însușirea unui obiect sau a unei ființe, acordându-se în gen și număr cu acestea: floare mirositoare, copii deștepți.)

invidie

(substantiv feminin: Desemnează ființe de sex feminin sau obiecte de parte femeiască: femeie, casă, plajă.)
Non mi aspettavo così tanta invidia da parte dei miei colleghi quando sono stato promosso.

a invidia

verbo transitivo o transitivo pronominale

(verb tranzitiv: Verb a cărui acțiune se răsfrânge direct asupra unui obiect, construindu-se cu ajutorul complementului direct: a deschide geamul (geamul fiind complementul direct). Pentru a verifica dacă un verb este sau nu tranzitiv, i se pune întrebarea pe cine?, ce?. Ce deschid? Ce citesc? Pe cine întreb?)
Peter invidia i suoi vicini; sembra sempre che possano permettersi vacanze di lusso e auto sportive.

a râvni la

verbo transitivo o transitivo pronominale

(verb intranzitiv: Verb a cărui acțiune nu se răsfrânge în mod direct asupra unui obiect și care necesită un complement indirect în construcție: a pleca , a merge. Dacă un verb nu susține continuarea la o întrebare de genul pe cine?, ce? atunci nu poate fi urmat de un complement direct, deci este intranzitiv.)
Invidio il tuo stile di vita emancipato.

a invidia

(verb tranzitiv: Verb a cărui acțiune se răsfrânge direct asupra unui obiect, construindu-se cu ajutorul complementului direct: a deschide geamul (geamul fiind complementul direct). Pentru a verifica dacă un verb este sau nu tranzitiv, i se pune întrebarea pe cine?, ce?. Ce deschid? Ce citesc? Pe cine întreb?)
La Bibbia ci dice di non invidiare le cose degli altri.

a invidia

verbo transitivo o transitivo pronominale

(verb intranzitiv: Verb a cărui acțiune nu se răsfrânge în mod direct asupra unui obiect și care necesită un complement indirect în construcție: a pleca , a merge. Dacă un verb nu susține continuarea la o întrebare de genul pe cine?, ce? atunci nu poate fi urmat de un complement direct, deci este intranzitiv.)
Non invidio Lisa per il suo successo: ha lavorato sodo per raggiungerlo.

a purta pică pentru

verbo transitivo o transitivo pronominale

(locuțiune verbală: Grup de cuvinte cu înțeles unitar care conține în mod necesar un verb și are valoarea morfologică a unui verb. Exemple: a băga în seamă, a sta de vorbă, a-și aduce aminte.)
Mio fratello, la cui attività è andata male, invidia il mio successo. Jamie invidiava la sua migliore amica tutte le volte che quest'ultima usciva con qualcuno mentre lei doveva passare la serata da sola.
Fratele meu, a cărui afacere nu a mers, chiar îmi poartă pică pentru succesul meu. Jamie îi purta pică prietenei ei celei mai bune pentru fiecare întâlnire la care s-a dus, iar ea a trebuit să petreacă seara singură.

a invidia

sostantivo femminile

(verb tranzitiv: Verb a cărui acțiune se răsfrânge direct asupra unui obiect, construindu-se cu ajutorul complementului direct: a deschide geamul (geamul fiind complementul direct). Pentru a verifica dacă un verb este sau nu tranzitiv, i se pune întrebarea pe cine?, ce?. Ce deschid? Ce citesc? Pe cine întreb?)
I suoi lunghi capelli biondi sono l'invidia di tutte le sue amiche.

verde de invidie, mort de invidie

aggettivo (figurato)

(locuțiune adjectivală: Grup de cuvinte cu valoare de adjectiv: de seamă, de bună credință, plin de sine.)

invidia de penis

sostantivo femminile (psicologia) (psihanaliză)

(substantiv feminin: Desemnează ființe de sex feminin sau obiecte de parte femeiască: femeie, casă, plajă.)
Lo psichiatra ha detto che la bambina soffre di invidia del pene, ma secondo me è soltanto un maschiaccio.

a face pe cineva să moară de invidie

verbo transitivo o transitivo pronominale

(locuțiune verbală: Grup de cuvinte cu înțeles unitar care conține în mod necesar un verb și are valoarea morfologică a unui verb. Exemple: a băga în seamă, a sta de vorbă, a-și aduce aminte.)
Ho indossato le mie nuove scarpe Prada sapendo che avrei potuto rendere Sally verde di invidia.

copt de, mort de

locuzione aggettivale (figurato)

(locuțiune adjectivală: Grup de cuvinte cu valoare de adjectiv: de seamă, de bună credință, plin de sine.)
Lei era verde di invidia per la sua nuova auto.
Era coaptă de (or: moartă de) invidie pe mașina lui nouă.

invidios

(adverb: Determină sensul unui verb, al unui adjectiv sau al unui alt adverb, arătând locul, timpul, cauza, modul, scopul: acolo, devreme, mereu.)

Să învățăm Italiană

Așa că acum că știți mai multe despre semnificația lui invidia în Italiană, puteți afla cum să le utilizați prin exemplele selectate și cum să citiți-le. Și nu uitați să învățați cuvintele asociate pe care vi le sugerăm. Site-ul nostru web se actualizează constant cu cuvinte noi și exemple noi, astfel încât să puteți căuta semnificațiile altor cuvinte pe care nu le cunoașteți în Italiană.

Știi despre Italiană

Italiană (italiano) este o limbă romanică și este vorbită de aproximativ 70 de milioane de oameni, dintre care majoritatea trăiesc în Italia. Italiana folosește alfabetul latin. Literele J, K, W, X și Y nu există în alfabetul italian standard, dar încă apar în cuvintele împrumutate din italiană. Italiana este a doua cea mai vorbită în Uniunea Europeană, cu 67 de milioane de vorbitori (15% din populația UE) și este vorbită ca a doua limbă de 13,4 milioane de cetățeni ai UE (3%). Italiana este principala limbă de lucru a Sfântului Scaun, servind drept lingua franca în ierarhia romano-catolică. Un eveniment important care a contribuit la răspândirea limbii italiene a fost cucerirea și ocuparea Italiei de către Napoleon la începutul secolului al XIX-lea. Această cucerire a stimulat unificarea Italiei câteva decenii mai târziu și a împins limba limbii italiene. Italiana a devenit o limbă folosită nu numai între secretari, aristocrați și curțile italiene, ci și de către burghezie.