Ce înseamnă appris în Franceză?
Care este sensul cuvântului appris în Franceză? Articolul explică semnificația completă, pronunția împreună cu exemple bilingve și instrucțiuni despre cum să utilizați appris în Franceză.
Cuvântul appris din Franceză înseamnă a învăța, a memora, a învăța, a învăța, a afla, a afla, a auzi, a afla (despre), a auzi de / despre, a afla despre, a învăța, a învăța de-a lungul timpului, a afla despre, a auzi de, a afla, a citi despre, instruire, a învăța, a afla, educabil, a memora, a spicui, a se stila, gust dobândit, tocire, sete de cunoaștere, învățare la oliță, curbă de învățare, a face cunoștință cu, a reuși să se cunoască unul pe altul, a învăța multe, a învăța făcând, a se pune la curent cu, a ajunge să cunoască, a aflat totul despre, a învăța din experiență, a da lecții de, a preda cuiva engleza elementară, a se familiariza cu, a învăța pe de rost, a învăța replicile, a învăța de la cineva, a reînvăța, a învăța să facă la oliță, a învăța din experiență, a auzi ceva despre cineva, a educa să nu-și mai facă nevoile în casă, a înștiința, a educa, a școli, a instrui, a educa, a se regăsi, a da o veste cuiva, a juca ca dublură, a afla, a preda, a învăța, a învăța, a ajunge să, a dresa, a toci. Pentru a afla mai multe, consultați detaliile de mai jos.
Semnificația cuvântului appris
a învățaverbe transitif (une leçon, une langue,...) (verb tranzitiv: Verb a cărui acțiune se răsfrânge direct asupra unui obiect, construindu-se cu ajutorul complementului direct: a deschide geamul (geamul fiind complementul direct). Pentru a verifica dacă un verb este sau nu tranzitiv, i se pune întrebarea pe cine?, ce?. Ce deschid? Ce citesc? Pe cine întreb?) J'adorerais apprendre l'espagnol un jour. ⓘCette phrase n'est pas une traduction de la phrase originale. I-a luat o oră, dar a învățat cele douăzeci de cuvinte în spaniolă. |
a memoraverbe transitif (mémoriser) (verb tranzitiv: Verb a cărui acțiune se răsfrânge direct asupra unui obiect, construindu-se cu ajutorul complementului direct: a deschide geamul (geamul fiind complementul direct). Pentru a verifica dacă un verb este sau nu tranzitiv, i se pune întrebarea pe cine?, ce?. Ce deschid? Ce citesc? Pe cine întreb?) L'acteur a dû apprendre son texte. Actorul a trebuit să învețe replicile pe de rost. |
a învățaverbe transitif (verb tranzitiv: Verb a cărui acțiune se răsfrânge direct asupra unui obiect, construindu-se cu ajutorul complementului direct: a deschide geamul (geamul fiind complementul direct). Pentru a verifica dacă un verb este sau nu tranzitiv, i se pune întrebarea pe cine?, ce?. Ce deschid? Ce citesc? Pe cine întreb?) Je ne sais pas comment le faire, mais je vais apprendre. Nu știu cum să fac asta, dar voi învăța. |
a învățaverbe transitif (verb tranzitiv: Verb a cărui acțiune se răsfrânge direct asupra unui obiect, construindu-se cu ajutorul complementului direct: a deschide geamul (geamul fiind complementul direct). Pentru a verifica dacă un verb este sau nu tranzitiv, i se pune întrebarea pe cine?, ce?. Ce deschid? Ce citesc? Pe cine întreb?) Il a appris (or: étudié) l'art de la maçonnerie en pierres en trois ans seulement. ⓘCette phrase n'est pas une traduction de la phrase originale. A deprins meseria de zidar în doar trei ani. |
a aflaverbe transitif (une nouvelle) (verb tranzitiv: Verb a cărui acțiune se răsfrânge direct asupra unui obiect, construindu-se cu ajutorul complementului direct: a deschide geamul (geamul fiind complementul direct). Pentru a verifica dacă un verb este sau nu tranzitiv, i se pune întrebarea pe cine?, ce?. Ce deschid? Ce citesc? Pe cine întreb?) Devine ce que je viens d'apprendre (or: découvrir) en écoutant une conversation téléphonique ? Ghici ce am aflat ascultând conversația de la telefon? |
a aflaverbe transitif (verb tranzitiv: Verb a cărui acțiune se răsfrânge direct asupra unui obiect, construindu-se cu ajutorul complementului direct: a deschide geamul (geamul fiind complementul direct). Pentru a verifica dacă un verb este sau nu tranzitiv, i se pune întrebarea pe cine?, ce?. Ce deschid? Ce citesc? Pe cine întreb?) Après des semaines de travail, le détective a fini par découvrir (or: apprendre) qui était le meurtrier. După săptămâni de cercetare, detectivul a descoperit în sfârșit cine era asasinul. |
a auzi, a afla (despre)(la mort de [qqn]) (verb tranzitiv: Verb a cărui acțiune se răsfrânge direct asupra unui obiect, construindu-se cu ajutorul complementului direct: a deschide geamul (geamul fiind complementul direct). Pentru a verifica dacă un verb este sau nu tranzitiv, i se pune întrebarea pe cine?, ce?. Ce deschid? Ce citesc? Pe cine întreb?) Quand as-tu appris sa mort ? |
a auzi de / despreverbe transitif (une nouvelle) (verb intranzitiv: Verb a cărui acțiune nu se răsfrânge în mod direct asupra unui obiect și care necesită un complement indirect în construcție: a pleca , a merge. Dacă un verb nu susține continuarea la o întrebare de genul pe cine?, ce? atunci nu poate fi urmat de un complement direct, deci este intranzitiv.) Nous avons appris son décès en lisant le journal. |
a afla despreverbe transitif (verb intranzitiv: Verb a cărui acțiune nu se răsfrânge în mod direct asupra unui obiect și care necesită un complement indirect în construcție: a pleca , a merge. Dacă un verb nu susține continuarea la o întrebare de genul pe cine?, ce? atunci nu poate fi urmat de un complement direct, deci este intranzitiv.) Je viens d'apprendre pour ta mère ; toutes mes condoléances. |
a învățaverbe transitif (rapid) (verb tranzitiv: Verb a cărui acțiune se răsfrânge direct asupra unui obiect, construindu-se cu ajutorul complementului direct: a deschide geamul (geamul fiind complementul direct). Pentru a verifica dacă un verb este sau nu tranzitiv, i se pune întrebarea pe cine?, ce?. Ce deschid? Ce citesc? Pe cine întreb?) Mon frère est si doué en langues qu'il a appris le français en une semaine. |
a învăța de-a lungul timpuluiverbe transitif (expresie verbală: Grup de mai multe cuvinte care nu sunt suficient sudate cât să formeze o locuțiune, exprimând în mod concis o idee: a se lua cu mâinile de păr, a se da de-a dura, a se face luntre și punte.) Andy a appris ses rudiments de cuisine en travaillant dans le restaurant de son père. |
a afla despre
(verb tranzitiv: Verb a cărui acțiune se răsfrânge direct asupra unui obiect, construindu-se cu ajutorul complementului direct: a deschide geamul (geamul fiind complementul direct). Pentru a verifica dacă un verb este sau nu tranzitiv, i se pune întrebarea pe cine?, ce?. Ce deschid? Ce citesc? Pe cine întreb?) Comment avez-vous entendu parler de notre société ? |
a auzi de
(verb intranzitiv: Verb a cărui acțiune nu se răsfrânge în mod direct asupra unui obiect și care necesită un complement indirect în construcție: a pleca , a merge. Dacă un verb nu susține continuarea la o întrebare de genul pe cine?, ce? atunci nu poate fi urmat de un complement direct, deci este intranzitiv.) Si j'entends parler d'une offre d'emploi, je te préviendrai. |
a aflaverbe transitif (verb tranzitiv: Verb a cărui acțiune se răsfrânge direct asupra unui obiect, construindu-se cu ajutorul complementului direct: a deschide geamul (geamul fiind complementul direct). Pentru a verifica dacă un verb este sau nu tranzitiv, i se pune întrebarea pe cine?, ce?. Ce deschid? Ce citesc? Pe cine întreb?) Je viens d'apprendre que ma sœur est enceinte. |
a citi despre
(verb tranzitiv: Verb a cărui acțiune se răsfrânge direct asupra unui obiect, construindu-se cu ajutorul complementului direct: a deschide geamul (geamul fiind complementul direct). Pentru a verifica dacă un verb este sau nu tranzitiv, i se pune întrebarea pe cine?, ce?. Ce deschid? Ce citesc? Pe cine întreb?) J'ai lu un article sur l'adoption. ⓘCette phrase n'est pas une traduction de la phrase originale. Am citit în ziar despre accidentul tău. |
instruire
(substantiv feminin: Desemnează ființe de sex feminin sau obiecte de parte femeiască: femeie, casă, plajă.) Faire le tour de l'hôpital en sa compagnie fut comme une révélation. |
a învățalocution verbale (verb tranzitiv: Verb a cărui acțiune se răsfrânge direct asupra unui obiect, construindu-se cu ajutorul complementului direct: a deschide geamul (geamul fiind complementul direct). Pentru a verifica dacă un verb este sau nu tranzitiv, i se pune întrebarea pe cine?, ce?. Ce deschid? Ce citesc? Pe cine întreb?) Les enfants commencent normalement à apprendre à marcher quand ils ont environ un an. De obicei, copiii învață să meargă în picioare la vârsta de un an. |
a afla(une nouvelle) (verb tranzitiv: Verb a cărui acțiune se răsfrânge direct asupra unui obiect, construindu-se cu ajutorul complementului direct: a deschide geamul (geamul fiind complementul direct). Pentru a verifica dacă un verb este sau nu tranzitiv, i se pune întrebarea pe cine?, ce?. Ce deschid? Ce citesc? Pe cine întreb?) J'ai appris qu'il était décédé hier seulement (or: Je n'ai appris son décès qu'hier). Abia ieri am aflat că el a murit. |
educabil(personne) (adjectiv: Arată însușirea unui obiect sau a unei ființe, acordându-se în gen și număr cu acestea: floare mirositoare, copii deștepți.) |
a memora
(verb tranzitiv: Verb a cărui acțiune se răsfrânge direct asupra unui obiect, construindu-se cu ajutorul complementului direct: a deschide geamul (geamul fiind complementul direct). Pentru a verifica dacă un verb este sau nu tranzitiv, i se pune întrebarea pe cine?, ce?. Ce deschid? Ce citesc? Pe cine întreb?) Mon téléphone peut mémoriser plus de mille contacts, mais je n'ai aucun ami. |
a spicui(une information) (verb tranzitiv: Verb a cărui acțiune se răsfrânge direct asupra unui obiect, construindu-se cu ajutorul complementului direct: a deschide geamul (geamul fiind complementul direct). Pentru a verifica dacă un verb este sau nu tranzitiv, i se pune întrebarea pe cine?, ce?. Ce deschid? Ce citesc? Pe cine întreb?) |
a se stila(littéraire) (: Verbele reflexive sunt însoțite de pronume reflexive care nu pot fi înlocuite cu pronume personale sau cu substantive în același caz: a se ruga, a se bucura, a se mira, a se gândi, a-și da seama . Pronumele reflexive care însoțesc verbul sunt mă/te/se/ne/vă/se.) Elle fut envoyée dans une école en Suisse pour être polie. A fost trimisă la o școală în Elveția pentru a se stila. |
gust dobândit
(substantiv neutru: Desemnează în general obiecte și se deosebește prin faptul că la singular se numără ca un substantiv masculin, iar la plural ca un substantiv feminin: un creion, două creioane, un obiect, două obiecte, un articol, două articole.) |
tocirelocution verbale (memorare) (substantiv feminin: Desemnează ființe de sex feminin sau obiecte de parte femeiască: femeie, casă, plajă.) Même si cette méthode déplaît à beaucoup de professeurs, je crois qu'il est quand même utile d'apprendre des choses par cœur dans certaines matières. La meilleure façon de retenir ses tables de multiplication, c'est de les apprendre par cœur. |
sete de cunoașterenom féminin (substantiv feminin: Desemnează ființe de sex feminin sau obiecte de parte femeiască: femeie, casă, plajă.) |
învățare la olițălocution verbale (substantiv feminin: Desemnează ființe de sex feminin sau obiecte de parte femeiască: femeie, casă, plajă.) |
curbă de învățare(jargon) (substantiv feminin: Desemnează ființe de sex feminin sau obiecte de parte femeiască: femeie, casă, plajă.) |
a face cunoștință cu
(locuțiune verbală: Grup de cuvinte cu înțeles unitar care conține în mod necesar un verb și are valoarea morfologică a unui verb. Exemple: a băga în seamă, a sta de vorbă, a-și aduce aminte.) |
a reuși să se cunoască unul pe altullocution verbale Les deux hommes ont appris à se connaître quand ils étaient à la fac. |
a învăța multelocution verbale (locuțiune verbală: Grup de cuvinte cu înțeles unitar care conține în mod necesar un verb și are valoarea morfologică a unui verb. Exemple: a băga în seamă, a sta de vorbă, a-și aduce aminte.) Regarde bien : tu pourrais apprendre deux ou trois choses. |
a învăța făcândlocution verbale (familier) (locuțiune verbală: Grup de cuvinte cu înțeles unitar care conține în mod necesar un verb și are valoarea morfologică a unui verb. Exemple: a băga în seamă, a sta de vorbă, a-și aduce aminte.) |
a se pune la curent cu
(locuțiune verbală: Grup de cuvinte cu înțeles unitar care conține în mod necesar un verb și are valoarea morfologică a unui verb. Exemple: a băga în seamă, a sta de vorbă, a-și aduce aminte.) Quand j'ai repris l'entreprise familiale, il m'a fallu du temps pour apprendre toutes les ficelles du métier. |
a ajunge să cunoascăverbe transitif (locuțiune verbală: Grup de cuvinte cu înțeles unitar care conține în mod necesar un verb și are valoarea morfologică a unui verb. Exemple: a băga în seamă, a sta de vorbă, a-și aduce aminte.) Tu n'es pas la femme que j'avais appris à connaître. Tu as changé. |
a aflat totul desprelocution verbale (verb tranzitiv: Verb a cărui acțiune se răsfrânge direct asupra unui obiect, construindu-se cu ajutorul complementului direct: a deschide geamul (geamul fiind complementul direct). Pentru a verifica dacă un verb este sau nu tranzitiv, i se pune întrebarea pe cine?, ce?. Ce deschid? Ce citesc? Pe cine întreb?) |
a învăța din experiență
(locuțiune verbală: Grup de cuvinte cu înțeles unitar care conține în mod necesar un verb și are valoarea morfologică a unui verb. Exemple: a băga în seamă, a sta de vorbă, a-și aduce aminte.) |
a da lecții de
(locuțiune verbală: Grup de cuvinte cu înțeles unitar care conține în mod necesar un verb și are valoarea morfologică a unui verb. Exemple: a băga în seamă, a sta de vorbă, a-și aduce aminte.) Il va nous apprendre comment résoudre les équations aujourd'hui. |
a preda cuiva engleza elementară
(verb tranzitiv: Verb a cărui acțiune se răsfrânge direct asupra unui obiect, construindu-se cu ajutorul complementului direct: a deschide geamul (geamul fiind complementul direct). Pentru a verifica dacă un verb este sau nu tranzitiv, i se pune întrebarea pe cine?, ce?. Ce deschid? Ce citesc? Pe cine întreb?) Nous avons décidé de leur apprendre les bases de l'anglais. |
a se familiariza cuverbe transitif (: Verbele reflexive sunt însoțite de pronume reflexive care nu pot fi înlocuite cu pronume personale sau cu substantive în același caz: a se ruga, a se bucura, a se mira, a se gândi, a-și da seama . Pronumele reflexive care însoțesc verbul sunt mă/te/se/ne/vă/se.) Je dois apprendre à vous connaître avant de faire affaire avec vous. |
a învăța pe de rostverbe transitif (expresie: Grup de mai multe cuvinte care nu sunt suficient sudate cât să formeze o locuțiune, exprimând în mod concis o idee: a se lua cu mâinile de păr, Nu mai spune!.) Quand j'étais enfant, j'ai appris mes tables de multiplication par cœur. |
a învăța replicilelocution verbale (Théâtre) (pentru un rol) (locuțiune verbală: Grup de cuvinte cu înțeles unitar care conține în mod necesar un verb și are valoarea morfologică a unui verb. Exemple: a băga în seamă, a sta de vorbă, a-și aduce aminte.) Il faut que j'apprenne mon texte avant la répétition de ce soir. |
a învăța de la cineva
(verb tranzitiv: Verb a cărui acțiune se răsfrânge direct asupra unui obiect, construindu-se cu ajutorul complementului direct: a deschide geamul (geamul fiind complementul direct). Pentru a verifica dacă un verb este sau nu tranzitiv, i se pune întrebarea pe cine?, ce?. Ce deschid? Ce citesc? Pe cine întreb?) |
a reînvăța
(verb tranzitiv: Verb a cărui acțiune se răsfrânge direct asupra unui obiect, construindu-se cu ajutorul complementului direct: a deschide geamul (geamul fiind complementul direct). Pentru a verifica dacă un verb este sau nu tranzitiv, i se pune întrebarea pe cine?, ce?. Ce deschid? Ce citesc? Pe cine întreb?) |
a învăța să facă la oliță(à un enfant) (expresie verbală: Grup de mai multe cuvinte care nu sunt suficient sudate cât să formeze o locuțiune, exprimând în mod concis o idee: a se lua cu mâinile de păr, a se da de-a dura, a se face luntre și punte.) |
a învăța din experiențăverbe transitif (expresie verbală: Grup de mai multe cuvinte care nu sunt suficient sudate cât să formeze o locuțiune, exprimând în mod concis o idee: a se lua cu mâinile de păr, a se da de-a dura, a se face luntre și punte.) |
a auzi ceva despre cineva
(expresie verbală: Grup de mai multe cuvinte care nu sunt suficient sudate cât să formeze o locuțiune, exprimând în mod concis o idee: a se lua cu mâinile de păr, a se da de-a dura, a se face luntre și punte.) |
a educa să nu-și mai facă nevoile în casălocution verbale (despre animale de casă) (expresie verbală: Grup de mai multe cuvinte care nu sunt suficient sudate cât să formeze o locuțiune, exprimând în mod concis o idee: a se lua cu mâinile de păr, a se da de-a dura, a se face luntre și punte.) |
a înștiința
(verb tranzitiv: Verb a cărui acțiune se răsfrânge direct asupra unui obiect, construindu-se cu ajutorul complementului direct: a deschide geamul (geamul fiind complementul direct). Pentru a verifica dacă un verb este sau nu tranzitiv, i se pune întrebarea pe cine?, ce?. Ce deschid? Ce citesc? Pe cine întreb?) En tant que policier, j'ai dû informer les parents de la mort de leur fils. |
a educa, a școli
(verb tranzitiv: Verb a cărui acțiune se răsfrânge direct asupra unui obiect, construindu-se cu ajutorul complementului direct: a deschide geamul (geamul fiind complementul direct). Pentru a verifica dacă un verb este sau nu tranzitiv, i se pune întrebarea pe cine?, ce?. Ce deschid? Ce citesc? Pe cine întreb?) |
a instrui, a educa
(verb tranzitiv: Verb a cărui acțiune se răsfrânge direct asupra unui obiect, construindu-se cu ajutorul complementului direct: a deschide geamul (geamul fiind complementul direct). Pentru a verifica dacă un verb este sau nu tranzitiv, i se pune întrebarea pe cine?, ce?. Ce deschid? Ce citesc? Pe cine întreb?) |
a se regăsi
(: Verbele reflexive sunt însoțite de pronume reflexive care nu pot fi înlocuite cu pronume personale sau cu substantive în același caz: a se ruga, a se bucura, a se mira, a se gândi, a-și da seama . Pronumele reflexive care însoțesc verbul sunt mă/te/se/ne/vă/se.) Je prends une année de congé pour voyager et me trouver. |
a da o veste cuivalocution verbale (locuțiune verbală: Grup de cuvinte cu înțeles unitar care conține în mod necesar un verb și are valoarea morfologică a unui verb. Exemple: a băga în seamă, a sta de vorbă, a-și aduce aminte.) Le policier a annoncé à Natasha la nouvelle de la mort de son mari dans un accident. |
a juca ca dublurălocution verbale (la teatru) (expresie: Grup de mai multe cuvinte care nu sunt suficient sudate cât să formeze o locuțiune, exprimând în mod concis o idee: a se lua cu mâinile de păr, Nu mai spune!.) |
a afla
(verb tranzitiv: Verb a cărui acțiune se răsfrânge direct asupra unui obiect, construindu-se cu ajutorul complementului direct: a deschide geamul (geamul fiind complementul direct). Pentru a verifica dacă un verb este sau nu tranzitiv, i se pune întrebarea pe cine?, ce?. Ce deschid? Ce citesc? Pe cine întreb?) Tu as entendu que M. Johnson était mort ? Ai aflat că domnul Johnson a murit? |
a preda(courant) (verb tranzitiv: Verb a cărui acțiune se răsfrânge direct asupra unui obiect, construindu-se cu ajutorul complementului direct: a deschide geamul (geamul fiind complementul direct). Pentru a verifica dacă un verb este sau nu tranzitiv, i se pune întrebarea pe cine?, ce?. Ce deschid? Ce citesc? Pe cine întreb?) Ben apprend l'espagnol et le français à des lycéens. Ben predă franceză și spaniolă elevilor de liceu. |
a învăța(sur un sujet de santé...) (verb tranzitiv: Verb a cărui acțiune se răsfrânge direct asupra unui obiect, construindu-se cu ajutorul complementului direct: a deschide geamul (geamul fiind complementul direct). Pentru a verifica dacă un verb este sau nu tranzitiv, i se pune întrebarea pe cine?, ce?. Ce deschid? Ce citesc? Pe cine întreb?) La clinique sensibilise la population aux questions de santé. Clinica îi învață pe membrii comunității ce să facă în cazul unei probleme de sănătate. |
a învățalocution verbale (verb tranzitiv: Verb a cărui acțiune se răsfrânge direct asupra unui obiect, construindu-se cu ajutorul complementului direct: a deschide geamul (geamul fiind complementul direct). Pentru a verifica dacă un verb este sau nu tranzitiv, i se pune întrebarea pe cine?, ce?. Ce deschid? Ce citesc? Pe cine întreb?) |
a ajunge să
(verb intranzitiv: Verb a cărui acțiune nu se răsfrânge în mod direct asupra unui obiect și care necesită un complement indirect în construcție: a pleca , a merge. Dacă un verb nu susține continuarea la o întrebare de genul pe cine?, ce? atunci nu poate fi urmat de un complement direct, deci este intranzitiv.) Il apprit à apprécier sa compagnie. A ajuns să-i aprecieze prezența. |
a dresa(un animal) (verb tranzitiv: Verb a cărui acțiune se răsfrânge direct asupra unui obiect, construindu-se cu ajutorul complementului direct: a deschide geamul (geamul fiind complementul direct). Pentru a verifica dacă un verb este sau nu tranzitiv, i se pune întrebarea pe cine?, ce?. Ce deschid? Ce citesc? Pe cine întreb?) |
a tocilocution verbale (figurat) (verb tranzitiv: Verb a cărui acțiune se răsfrânge direct asupra unui obiect, construindu-se cu ajutorul complementului direct: a deschide geamul (geamul fiind complementul direct). Pentru a verifica dacă un verb este sau nu tranzitiv, i se pune întrebarea pe cine?, ce?. Ce deschid? Ce citesc? Pe cine întreb?) |
Să învățăm Franceză
Așa că acum că știți mai multe despre semnificația lui appris în Franceză, puteți afla cum să le utilizați prin exemplele selectate și cum să citiți-le. Și nu uitați să învățați cuvintele asociate pe care vi le sugerăm. Site-ul nostru web se actualizează constant cu cuvinte noi și exemple noi, astfel încât să puteți căuta semnificațiile altor cuvinte pe care nu le cunoașteți în Franceză.
Cuvinte înrudite cu appris
Cuvintele actualizate pentru Franceză
Știi despre Franceză
Franceză (le français) este o limbă romanică. La fel ca italiană, portugheză și spaniolă, provine din latină populară, folosită cândva în Imperiul Roman. O persoană sau o țară francofonă poate fi numită „francofon”. Franceza este limba oficială în 29 de țări. Franceza este a patra cea mai vorbită limbă maternă din Uniunea Europeană. Franceza ocupă locul al treilea în UE, după engleză și germană, și este a doua limbă cea mai predată după engleză. Majoritatea populației de limbă franceză a lumii trăiește în Africa, cu aproximativ 141 de milioane de africani din 34 de țări și teritorii care pot vorbi franceza ca primă sau a doua limbă. Franceza este a doua cea mai vorbită limbă în Canada, după engleză, și ambele sunt limbi oficiale la nivel federal. Este prima limbă a 9,5 milioane de oameni sau 29% și a doua limbă a 2,07 milioane de oameni sau 6% din întreaga populație a Canadei. Spre deosebire de alte continente, franceza nu are popularitate în Asia. În prezent, nicio țară din Asia nu recunoaște franceza ca limbă oficială.